Description of costume
(soon in English, with pictures / sketches)
Femei
In Oltenia, pe lânga vâlnicul, denumit si ,,opreg
cret"; se mai poarta deasemenea „catrinta"sau
,,zavelca. " ,,Vâlnic" este piesa caracteristica
portului femeiesc din Oltenia, se îmbraca de la talie în
jos si are înftisarea unei fuste, încretita
(încutata ). Vâlnic este facut intr-o tesatura dreptunghiulara:
lata de 3,50 m si 0,75 m lung încretita asemenea unei fuste,
dar care se poarta despicat , cu capetele suprapuse lateral, deoarece
în portul popular românesc nu exist forma de fusta încheiata
.
Iarna: Costumul cu vâlnic reprezint costumul tinutei
de sarbatoare, dar serveate în mod practic si ca îmbacaminte
de iarna.
Vara: costumul cu catrinte este purtat mai mult în
tinuta de munca si reprezinta totodata costumul de vara .
Podoaba capului este foarte elaborata. Fetele (necasatorite)
isi arata parul. Podoaba de nunta si a femeii casatorite este foarte
elaborata, dar astazi nu se mai poarta.
Barbati:
Camasa barbateasca. Camasa dreapta,
care reprezinta tipul vechi.
Camasa cu platca, de tip mai nou. Platca este un dreptunghi pe umar.
Camasa are guler si ornamentatie bogata.
Cioarecii prezinta o mare varietate
de croiala ; de asemenea se deosebesc si prin dimensiuni si prin ornamentatie,
fiind mai strimti în zonele din nord (deal, zone reci) si mai
largi în zonele de câmpie. Sunt confectionati din dimie
stofa taraneasca tesuta din lâna si data la piua,
ca sa se îndeseasca si sa devina impermeabila .
Cioarecii (pantaloni ingusti, pe picior) sunt croiti din mai multe
parti : foile din fata, foile din spate si „turul", amplasat
fie la spate, sub talie, fie între picioare. La talie cioarecii
au o tivitura lata denumit ,,betil ", „beteic" sau
,,betelc ", prin care se introduce „barânisorul"
(lâna rasucita ) sau o curea, pentru fixarea cioarecilor pe
corp.
Pe cele doua parti din fata apar niste deschizaturi ovale, denumite
„pozonri" (buzunar) sau ,,ghizde", care se întind
pâna la talie, unde despica si tivitura si astfel portiunea
din fata a cioarecilor se indoaie in fata, pentru a facilita îmbracarea
lor. Jos, cracul este adeseori indoit in sus, formând o manseta.
Ornamentatia cioarecilor, ca si a hainelor albe, este realizat prin
aplicarea de siret negru, denumit „bârna " (cel vechi),
„gaetan" (cel nou) confectionate prin rasucirea firului
de lâna. Astazi se foloseste produsul commercial numit „suitas."
Siretul se aplica pe cusatura de unire a foilor de dimie, „pe
vinele cracilor" si a turului. De asemenea, siretul serveste
si la întarirea tivurilor, la mansete, si mai ales la „pozonari".
Deci, ceea ce numim astazi ornamentatie, in trecut avea scopul practic
de a intarii si de a ascunde cusaturile.
Izmene.(pantaloni largi) Alaturi
de cioarecii din dimie, se mai poarta „izmenele" din pânza
, croite simplu care fac din parte costumul de vara.
Brâul, sau bracira, încinge
mijlocul, deasupra cioarecilor.In unele zone de nord se poarta brâul
rosu, lat, purtat îndoit, peste care se pune (pentru fixare)
betele sau „bracira" îngusta. In zonele din nord,
mai recent, se poarta,,chimirul" sau cureaua de piele.(o influenta
a ciobanilor)
„Jeletca" este o vesta
de dimie alb, pe care o poarta barbatii peste camasa. Se încheie
cu nasturi în fata, neornamentat , are uneori marginile tivite
cu siret negru.
„Haina alb" sau cojocul
simplu, lung, care serveste pe timp de iarna .
Femei si barbatii
„Ipângeaua"(
or ipingea, or iepângea) denumita si „manta voiniceasca
" Se îmbrac peste cojoc, peste alte „haine calde",
deci au dimensiunile mai mari decat alte piese de port. Ipingeaua
are un guler („chepeneagul") mare pe spate. Gulerul este
patrat, si se poate ridica si incheia sub forma de gluga.
-- ipingeaua oarba nu are mâneci; este ca un fel de pelerina
-- ipingea cu mâneci
Cojocul sau pieptarul sunt confectionate
din blana de oaie.
-- Gasim pieptarul înfundat, care se incheie pe umeri, sau lateral
sub brat
-- pieptarul despicat în fata
Incaltamintea
-- opincile sunt facute din piele de vita sau porc, argasita (tabacita)
sau „cu parul neras", era încretit lateral,
iar la vârf se termina în „gurgui" sau „cioc"
si unde junii prindeau si un ciucure rosu,
--obiele. Barbatii isi înveleau piciorele în obiale de
dimie alba , sau „pestrita "
-- „caltuni" din dimie (ciorapi fara labe) erau purtati
iarna de femei. Caltuni înveleau pulpele pâna peste
genunchi. Peste caltuni, de la pulpa în jos, se punea
obiala alba din dimie, care era tivita cu lâna rosie si înfasura
piciorul în linie diagonala .
--în zona de munte, caltunii aveau si talpa, deci avand
forma de cizma, si serveau ca încaltminte în timp
de iarna. .
-- „nojite." Opincile se legau de picior cu „nojite",
curele din piele de vita , înfasurate de trei ori pe glezna
si prinse cu o copcie de fier, denumit „goanga".
