All 112 Styles of Folk Costumes of Romania

Note 1: The Sibiu folk costume shows the timeless beauty and elegance of black and white

The villages in "Marginimea Sibiului:are grouped in 5 ethnographic sub-zones
a. Boita, Râu Sadului, Sadu, Talmacel;
b. Rãsinari (first mentioned in a official written document in 1204), Poplaca, Orlat (1322), Gura Rîului;
c. Saliste (1354), Fîntînele, Gales, Sibiel, Vale;
d. Jina, Poiana Sibiului, Rod, Tilisca;
e. Talmaciu (1318), Cisnadie, Cisnadioara, Mohu, Vestem, Bungard, Selimbar, Cristian, Sacel.

Valea Hârtibaciului has 2 ethnographic sub-zones
a. Agnita: Casolt, Cornatel, Nucet, Chirpar, Tichindeal, Nocrich, Altîna, Retis
b. Sãsãusi or Villages on Valea Veseudului : Chirpar si Sasausi.

Tara Oltului has 3 ethnographic sub-zones
a. Avrig: Avrig, Racovita, Sebesul de Jos, Sebesul de Sus, Turnu Rosu;
a. Fagaras: Arpas, Porumbacul de Jos, Porumbacul de Sus, Cîrta, Cîrtisoara, Scorei, Sarata;
c. Muntilor Persani: Sacadate, Bradu, Colun, Glîmboaca, Noul Român.

Târnave / Podisul Târnavelor, has 3 sub zones
a. Târnava Mica
b.Târnava Mare
c. Rupea

Note 2: In Tara Bârsei, the town of SACELE is the home for the "Mocanii de Sacele." The seven villages (Sapte Sate) which make up Sacele are: Baciu, Turches, Cernat, Satulung (fist time mentioned in a writen document in 1366), Tarlungheni, Zizin, and Purcareni. A mocan is transhumant shepherd. (In the summer the shepherd takes his sheep up in the mountains, but he winters in the plains) More

Note 3 Tara Lovistei is located on "Valea Oltului" between Caineni and Calimanesti and along the Lotru River Valley. A few large towns close to Tara Lovistei are Calimanesti and Valcea on River Olt Valley; and a few villages on Lotru valley: Brezoi, Voineasa, Malaia, Valea lui Stan (new village of Rroms.) Between the River Olt and River Topolog is the old ethnographic zone TOPOLOG, today a mixture between Arges, Sibiu, and Valcea.
Interesting details: In Romanian "lotru" means outlaw. It is said the that the outlwas (haiduci) Voinea, Mãlai, and Breazu estabilished the villages of Voineasa, Brezoi, and Malaia.

    romania@RomanianMuseum.com
Telephone in Chicago 1-773-545-8423 or FAX 1-773-509-1287

© Copyright ;

Podisul Secaselor: Scroll down for description in Romanian language. Description of Romanian folk costumes from Podisul Secaselor in English language soon.
Tara Lovistei: Scroll down for description in Romanian language. Description of Romanian folk costumes from Tara Lovistei.in English soon.
Topolog: Description of Romanian folk costumes from Topolog. The 20th century Topolog costumes were similar either to Valcea or Arges. The old (19 century) Topolog costumes were Transylvania style. (soon)

Podisul Secaselor: reflecta aspecte de forme si decor ale costumului femeiesc din Zona Marginimii Sibiului.

Acoperitoarele de cap: Velitoare (ca la Sibiu) in partea de sud a Secaselor, in vecinatatea localitatiilor Jina si Poiana Sibiului. Deasemenea stergare (30cm x2m)si cârpe (baticuri) din comert.

Camasile (iile) prezinta broderii dispuse sub forma de siruri (benzi verticale) pe umar si pe piept. Maneca este srtansa la incheietura manii (cu o bratara aleasa) si termina cu un volanas terminat cu dantela de ata neagra. Broderiile de pe maneca sunt insotite de o linie serpuita din care pornesc mici ramurele de flori. Gulerul este o bentita relativ ingusta si este brodat in negru, rosu si galben.

Catrinta din fata, neagra, prezinta un decor geometric realizat cu fir rosu si galben (deci aceiasi combinatie de la gulerul camasii.) Catrinta din spate, ingusta, se caracterizeaza prin repetarea unor vargi (dungi) realizate in tesatura din culorile negru, visiniu, alb si caramiziu (asemanastoare cu catrinta din spate de Tarnave sau Tara Motilor)

Betele ( brau, legatura opregului) sunt tesute in dungi de culooare negru, visiniu, alb si caramiziu.

Pieptarul de postav negru se imbraca intotdeuna peste camasa. Pieptarul este strans pe talie si desfacut pe piept ca sa arate broderia camasii (aceleasi pieptare se intalnesc pe Valea Ampoilui si Valea Ariesului.) Pieptarasul este garnisit cu catifea neagra si este bogat decorat cu broderii cu ata, matase negra in motive florale.

Pe timp racoros se poarta fie gluga (specifica mocanilor) fie un cojoc cu maneca lunga, din blana de oaie, in general aruncat pe umeri ca o pelerina.

Opincile sunt inlocuite cu ghete sau pantofi.

• Tara Lovistei. In Tara Lovistei, in comuna Malaia, de pe valea Lotrului, exista o biserica de lemn construita in 1807, fiind ctitoria lui Simion si Toma Bangu. Pe frescele din pridvorul bisericii apar ctitorii, sotiile si copii lor.
• Stanca lui Simion este imbracata intr-un costum cu doua catrinte , marama pe cap, o scurta garnisita cu negru (lana?, blana?) la tiv si la maneci; o giubea fara maneci, si brau. Camasa ei este incretita la gat si descheiata in fata, catrintele nu par sa aibe nici un decor (asemanatoare catrinteleo de Sibiu)
• Ana lui Toma Bangu are o marama care ii acopera capul si umerii. La camasa se observa o cusatura (broderie) pe creturi (ciupag?). Are o haina scurta de culoare neagra care lasa sa se vada catrintele inegale, cea din fata ingusta si cu ciucuri jos (ca si catrintele de Sibiu)

• Zona etnografica Topolog este situata între râul Olt si râul Topolog, la nord fiind marginita de Carpatii Meridionari (mai precis muntii Fagaras) iar la sud se extinde pâna in dreptul localitatii Calimanesti. Este o zona restransa si izolata. La apus râul Olt este adânc si dificil de trecut, iar la nord si la rasarit muntii sunt inalti. Costumul popular din aceasta zona prezinta elemente comune costumelor de Sibiu, Valcea si Arges.
  

La costumul de tip vechi, iia era incretita la gat, cu guleras (bentita), cu broderie bogata la umar (altita), pe maneci si la piept, culoriile fiind rosu sau visiniu. Broderia se facea pe fir. Maneca se termina fie cu bratara (manseta ingusta) fie pumnas (mareste imaginea din dreapta) Acest obicei de a broda pe dos partea de jos a manecii si a o intoarce invers apare si in sudul Transilvaniei si la sud de Dunare.

Catrintele de tip vechi erau rosii, vargate sau acoperite pe toata suprafata cu ornamente geometrice dispuse in registre orizontale. Fetele purtau o singura catrinta care se numea "catranta stinghera." Femeile maritate purtau doua catrinte. Pe rimp racoros se purta pieptar sau vesta din postav negru sau catifea neagra.(ca in Tara Lovistei) Deasemenea se purtau marame, betele viu colorate, ciorapii si ,,opinci cu vârzog."

CATRANTA

Dupã primul razboi mondial (1920) la costumele de tip nou se poartã fie cãtrântele negre ca la Sibiu si ii de Sãliste; fie fote ca la Arges; fie cãtrânte albastre oltenesti (de Vâlcea). În conluzie costumul vechi este în general de tip adrelean, în tip de costumul nou este în general de tip oltenesc.